Brancusi-drepturile apartin autorului adrian vladimir costea

☼~Influența lui Constantin Brâncuşi în spațiul European~☼
~Adrian Vladimir Costea~

~Brâncuşi a fost acela care a dat epocii noastre conştiința formei pure ~[Henry Moore]
☼~☼~☼
~Arta ar trebui să fie numai bucurie!… De aceea, nu există “artişti”, ci numai oameni care simt nevoia să lucreze, întru bucurie! Să cânte, asemenea păsărilor!.~[Constantin Brâncuşi]
☼~☼~☼
~Arta este un pas dinspre natura către Infinit…~[Kahlil Gibran]
Ж
Un om simplu care a avut puterea de a transforma visul în realitate. Un vis, un drum care a schimbat viziunea unei lumi întregi. Numele lui, Constantin Brâncuşi, a lăsat o urmă adâncă în memoria neamului european, veşnic nemuritor.
Despre Brâncuşi, putem spune că operele lui sunt scupluri vii născute din dorința de a lăsa poporului român o istorie bogată. Acest om, artist adevărat al neamului românesc, a redat limbajul întregului Univers prin operele sale care reprezintă poarta către eternitate, drumul către înțelepciunea supremă.
Abisul cunoaşterii este prezent în inima operelor Brâncuşiene, reprezentând zborul sufletului spre cerul infinit al Artei.
Rândurile următoare reprezintă încercarea de a vorbi despre Brâncuşi, despre sufletul nemuritor prezent în sculpturile sale, care nu sunt altceva decât umbra pe care zâmbetul Marelui Creator a lăsat-o prin intermediul acestui om. Voi începe prin a-l cunoaşte pe sculptorul Constantin Brâncuşi, pentru a-mi descoperi trecutul, pentru a străpunge granițele clipelor care mi-au înghețat amintirile. Sufletul lui Brâncuşi a atins infinitul, dar încă mai putem auzi bătăile inimilor din fiecare operă.
Din dorința de a zâmbi, de a invada sufletul cu bucuria cunoaşterii, de a evada din tăcerea adâncă a uitării, voi privi în operele Brâncuşiene nebunia pe care sufletul o cunoaşte în momentele când razele de foc ale dragostei pentru popor îl cuprinde. Voi privi în oglina acestor opere, imaginea Universului pe care Brâncuşi a reuşit să o exprime pe parcursul vieții!
Influența lui Brâncuşi în spațiul European este o renaştere a Artei, deoarece Brâncuşi a scos la lumină dimensiunea sacră a frumuseții. Operele sale prezente la diferite expoziții din Statele Unite ale Americii, Franța, Elveția, Anglia, Olanda, au
exprimat conştiința formei pure, transmițând unitatea dintre sensibil şi spiritual.
Brâncusi a fost considerat un sculptor simbolist, care a reuşit să oglindeze prin propriile opere imaginea țăranului român, remarcânduşi sculpturile prin eleganța formei. Imensa popularitate a câştigat-o prin intermediul lucrărilor sale care l-au făcut foarte apreciat în Franța, România şi în Statele Unite ale Americii. Prin Ansamblul Sculptural din Târgul Jiu, alcătuit din Masa Tăcerii, Poarta Sărutului şi Coloana Infinitului, a devenit recunoscut pe plan național şi internațional.
~{ Coloana sacrificiului infinit sau Coloana Infinitului, având o înălțime de 29,35 de metri, fiind compusă din 15 moduli octaedrici. Numărul modulelor în viziunea doctorului Traian Stoicoiu reprezentând anul în care România a intrat în primul război mondial, terminându-se cu o jumătate de modul, reprezentând jumătatea anului respectiv. }~
~{Masa apostolilor neamului sau Masa Tăcerii, compusă din 12 scaune
(reprezentând apostolii), în mijloc aflându-se Iisus Christos, reprezintă o ,,invitaţie la un magic conciliu al umbrelor stămoşilor” (Radu Boureanu). Petre Pandrea considera Masa Tăcerii “un imn al căsătoriei, al iubirii familiale şi fertile, aşa cum se practică pe plaiurile noastre din timpuri imemoriabile”. }~
~{ Monumentul “întregirii neamului” sau Poarta Sărutului exprimă eternitatea iubirii, sărutul reprezentând unirea. Această operă este considerată un cumul de idei pe care Brâncuşi le-a exprimat în intrega sa operă. }~
Constantin Brâncuşi este considerat artistul modern al secolului xx-lea. În sculpturile sale se regăseşte însăşi arta culturala a întregului patrimoniu cultural românesc. Totuşi, Constantin Brâncuşi a influențat lumea europeană prin redarea tradiției românească prin intermediul operelor sale. Este de remarcat faptul că Brâncuşi a influențat profund conceptul modern de formă în sculptură, pictură şi desen.
Prin sculpturile lui Constantin Brâncuşi, vom regăsi timpul eternității, existența sufletului în Inimia unei lumi nemărginite. Operele sale reprezintă izvorul
frumuseții, a sensibilității şi a dragostei pentru popor, un drum pe care omul păşeşte în căutarea împlinirii. Prin Constantin Brâncuşi, un întreg popor a găsit puterea de a cunoaşte, de a înțelege tăcerea acestor sculpturi. Unul dintre cel mai mare merit pe care Brâncuşi l-a avut a fost acela de a înțelege că singuul limbaj comun dintre om şi întregul Univers este prezent în Arta Divină!
Problema influenței lui Constantin Brâncuşi în spațiul European poate fi privită şi din alt punct de vedere. Operele brâncuşiene au lăsat urme adânci în viziunea multor sculptori. Aceştia au căpătat o altă perspectivă, deoarece Constantin Brâncuşi reprezintă un simbol, o figură remarcabilă în Istoria Artei Universale.
În operele sale, găsim timpul absolut, timpul prin care sufletul atinge sfera eternității. Acest lucru este remarcat de către filosoful Constantin Noica, care comsidera Masa Tăcerii, ca fiind “o Masă a tăcerii, dar şi una a vorbirii; atât una a Morții, cât şi a Vieții”.
Operele lui Brâncuşi transmit un sublim înțeles, potrivit căruia Viața este un ritual de şlefuire a sufletului. Aceastǎ cǎlǎtorie, drumul spre nemurire, este doar o zvâcnire, o micǎ explozie, pe care timpul o strǎbate fǎrǎ ca sufletul sǎ-şi dea cu advevǎrat seama. Ceea ce trǎim e doar umbra unei clipe care şi-a luat zborul încǎ din prima clipǎ a vieții noastre. Timpul ne strapunge viața, iar noi, cei nemuritori, cei prin care eternitatea îşi aratǎ înfǎțişarea, suntem aceia care pǎtrundem în adâncul vieții în cǎutarea fericirii. Pe rugul timpului, secundele sunt jertfite în numele eternitǎții. Omul îşi jertfeşte viața în numele acestui zeu al timpului, iar sufletul primeşte în schimb, Întreaga împlinire.
Arta Brâncuşiană este o poartă spre metafizică, reprezentând dăruirea unui neam în căutarea libertății. Numai prin jertfǎ, adevǎrata fericire se revarsǎ în sufletul omului. Succesul vieții este acel zâmbet nǎscut din inima omului, este mulțumirea nemǎrginitǎ adusǎ acestui Univers, deoarece în viațǎ omul a primit un suflet pe care l-a şlefuit dupǎ bunul plac. L-a îmbrǎcat cu haina fericirii, l-a hrǎnit cu iubire, dar şi cu forțǎ în vremurile grele. Viața este suma tuturor sunetelor pe care animalele din noi încearcǎ sǎ-l reproducǎ… De fiecare datǎ, sunetul e un ecou al propriului nostrum suflet, o copie infidelǎ a sunetului supreme pe care încercǎm sǎ-l eliberǎm din propria noastrǎ inimǎ.
Operele sale reprezintă fructele unei noi deveniri, mărturiile unui progres pe care civilizația umană l-a făcut în domeniul Artei, în domeniul împlinirii. Putem admite nemurirea omului prin existența Artei, o reîntoarcere pe care strămoşii noştrii o realizează prin crearea unei frumuseți fără de sfârşit. În căutarea perfecțiunii, operele lui Constantin Brâncuşi ne învață faptul că în lipsa unei forme de manifestare a frumosului, a idealului măreț, progresul nu ar fi posibil.

Constantin Brâncuşi a lăsat o puternică influență asupra Europenilor, în ceea ce priveşte “zborul spre perfecțiune”, progresul fiind realizat prin intermediul Sculpturii. Prin Brâncuşi, Sculptura a reuşit un progres de care civilizația Europeană avea nevoie.
Privind mai atent lucrările lui Brâncuşi, vom observa faptul că ele sunt plasate în centrul celor patru puncte cardinale ale Universului: Logica, Înțelepciunea, Cunoaşterea şi Necunoscutul. Ascultând limbajul tăcut al acestor opere, descoperim faptul că arta înseamnă libertate, un concept prin care arta reprezintă cunoaştere şi transformare.
Astfel, în sculpturile Brâncuşiene, regăsim urmele cunoaşterii şi a transformării. Cu ajutorul unei pasiuni, a unui Impuls Creator, Constantin Brâncuşi,
a redat cunoştintele lumii înconjurătoare, şi în special zestrea poporului român, transformând istoria unui întreg neam într-o nouă perspectivă pentru generațiile viitoare, De aceea, influența operelor lui Constantin Brâncuşi în spațiul european este prezentă şi astăzi în memoria noastră.
În final, remarc faptul că prin operele sale, sculptorul român a reuşit să atingă desăvârşirea, dovada fiind prezența unei influențe puternice a operelor sale în zilele noastre.
Din păcate, nu mai pot continua. Voi termina aici, rămânând neclintit în fața unei mărturii divine. O coloană masivă care sfâşie până şi cei mai îndepărtați nori mă fascinează! Îi aud bătăile ritmice, neputând înțelege cum acest sculptor a putut naşte opere vii, cioplind în piatră şi bronz. Se întunecă şi voi pleca din sanctuarul veşnciului Constantin Brâncuşi. Sunt în inima Gorjului, în fața unor monumente
prin care neamul românesc a câştigat respectul întregii lumi. Probabil că prin aceste cuvinte pe care le-am aşezat aici, s-au strecurat şi cuvintele născute din adâncul acestor opere care trăiesc în perfecțiunea unui vis: Visul marelui Constantin Brâncuşi de a aduce un omagiu poporului român!

☼~Influența lui Constantin Brâncuşi în spațiul European~☼
~Adrian Vladimir Costea~

~Brâncuşi a fost acela care a dat epocii noastre conştiința formei pure ~[Henry Moore]
☼~☼~☼
~Arta ar trebui să fie numai bucurie!… De aceea, nu există “artişti”, ci numai oameni care simt nevoia să lucreze, întru bucurie! Să cânte, asemenea păsărilor!.~[Constantin Brâncuşi]
☼~☼~☼
~Arta este un pas dinspre natura către Infinit…~[Kahlil Gibran]
Ж
Un om simplu care a avut puterea de a transforma visul în realitate. Un vis, un drum care a schimbat viziunea unei lumi întregi. Numele lui, Constantin Brâncuşi, a lăsat o urmă adâncă în memoria neamului european, veşnic nemuritor.
Despre Brâncuşi, putem spune că operele lui sunt scupluri vii născute din dorința de a lăsa poporului român o istorie bogată. Acest om, artist adevărat al neamului românesc, a redat limbajul întregului Univers prin operele sale care reprezintă poarta către eternitate, drumul către înțelepciunea supremă.
Abisul cunoaşterii este prezent în inima operelor Brâncuşiene, reprezentând zborul sufletului spre cerul infinit al Artei.
Rândurile următoare reprezintă încercarea de a vorbi despre Brâncuşi, despre sufletul nemuritor prezent în sculpturile sale, care nu sunt altceva decât umbra pe care zâmbetul Marelui Creator a lăsat-o prin intermediul acestui om. Voi începe prin a-l cunoaşte pe sculptorul Constantin Brâncuşi, pentru a-mi descoperi trecutul, pentru a străpunge granițele clipelor care mi-au înghețat amintirile. Sufletul lui Brâncuşi a atins infinitul, dar încă mai putem auzi bătăile inimilor din fiecare operă.
Din dorința de a zâmbi, de a invada sufletul cu bucuria cunoaşterii, de a evada din tăcerea adâncă a uitării, voi privi în operele Brâncuşiene nebunia pe care sufletul o cunoaşte în momentele când razele de foc ale dragostei pentru popor îl cuprinde. Voi privi în oglina acestor opere, imaginea Universului pe care Brâncuşi a reuşit să o exprime pe parcursul vieții!
Influența lui Brâncuşi în spațiul European este o renaştere a Artei, deoarece Brâncuşi a scos la lumină dimensiunea sacră a frumuseții. Operele sale prezente la diferite expoziții din Statele Unite ale Americii, Franța, Elveția, Anglia, Olanda, au
exprimat conştiința formei pure, transmițând unitatea dintre sensibil şi spiritual.
Brâncusi a fost considerat un sculptor simbolist, care a reuşit să oglindeze prin propriile opere imaginea țăranului român, remarcânduşi sculpturile prin eleganța formei. Imensa popularitate a câştigat-o prin intermediul lucrărilor sale care l-au făcut foarte apreciat în Franța, România şi în Statele Unite ale Americii. Prin Ansamblul Sculptural din Târgul Jiu, alcătuit din Masa Tăcerii, Poarta Sărutului şi
Coloana Infinitului, a devenit recunoscut pe plan național şi internațional.
~{ Coloana sacrificiului infinit sau Coloana Infinitului, având o înălțime de 29,35 de metri, fiind compusă din 15 moduli octaedrici. Numărul modulelor în viziunea doctorului Traian Stoicoiu reprezentând anul în care România a intrat în primul război mondial, terminându-se cu o jumătate de modul, reprezentând jumătatea anului respectiv. }~
~{Masa apostolilor neamului sau Masa Tăcerii, compusă din 12 scaune
(reprezentând apostolii), în mijloc aflându-se Iisus Christos, reprezintă o ,,invitaţie la un magic conciliu al umbrelor stămoşilor” (Radu Boureanu). Petre Pandrea considera Masa Tăcerii “un imn al căsătoriei, al iubirii familiale şi fertile, aşa cum se practică pe plaiurile noastre din timpuri imemoriabile”. }~
~{ Monumentul “întregirii neamului” sau Poarta Sărutului exprimă eternitatea iubirii, sărutul reprezentând unirea. Această operă este considerată un cumul de idei pe care Brâncuşi le-a exprimat în intrega sa operă. }~
Constantin Brâncuşi este considerat artistul modern al secolului xx-lea. În sculpturile sale se regăseşte însăşi arta culturala a întregului patrimoniu cultural românesc. Totuşi, Constantin Brâncuşi a influențat lumea europeană prin redarea tradiției românească prin intermediul operelor sale. Este de remarcat faptul că Brâncuşi a influențat profund conceptul modern de formă în sculptură, pictură şi desen.
Secolul al XX-lea a adus o nouă viziune asupra Artei. De remarcat faptul că munca lui Constantin Brâncuşi a lăsat urme adânci în viziunea multor sculptori. De exemplu, Frank Gehry recunoştea influența pe care sculptorul român a avut-o asupra sa, convins fiind că “arhitectura este artă”, spunând că Brâncuşi a fost mentorul său în arhitectură.
Marele sculptor român şi-a creat propria sa lume, în atelierul său din Impasse Ronsin,din inima Parisului. Influența lui Brâncuşi în spațiul European s-a datorat într-o oarecare măsură deciziei Franței de a accepta operele lăsate prin moştenire României,dar care fuseseră refuzate de către guvernul comunist român.
Un alt lucru important prin care se dovedeste influenata marelui sculptror, este reprezentat de numeroasele expozițții pe care operele lui Brâncuşi le-au avut în Europa şi în întreaga lume: Museum of Art, Philadelphia; Solomon R. Guggenheim Museum, New York; Musee d`Art Moderne, Paris; Muzeul National de Arta, Craiova; Muzeul National de Arta, Bucuresti; Smithsonian Institution, Washington D.C. Printre cei mai mari colecționari ai operelor lui Brâncuşi se numără: John Quinn, Katherine Dreier, James Johnson Sweeney si Louise si Walter Aren.
Deşi Brâncuşi nu a avut nici elevi, nici discipoli, cei care au lucrat în atelierul său au avut posibilitatea de a învăța Arta de a transpune visul în realitate. Cel dintâi care s-a bucurat de aceasta lecție de viață, a fost Amedeo Modigliani (1884-1920). O altă influență prin contact direct este aceea pe care Brâncuşi a exercitat-o asupra sculptorului german Wilhelm Lehmbruck (1881-1919). În anul 1922, Paul Westheim arată că, după ce Lehmbruck a văzut in anul 1910 Rugăciunea lui Constantin Brâncuşi, fiind cuprins de influența lui Brâncuşi, de revelația emanată de către această creație a lui Brâncuşi, a sculptat vestita sa lucrare, Femeia îngenuncheată.
Opera lui Constantin Brâncuşi a exercitat prin trei căi principale o influență foarte importantă asupra contemporanilor şi urmaşilor săi: Conştiința formei pure, obținută prin simplitate, trecerea de la aparență la esență,de la modul de reprezentare figurativă a realității la exprimarea esenței lucrurilor, împreună cu punerea în valoare a funcțiunii creatoare a luminii şi a formei în devenire, reprezintă cele trei căi prin care Brâncuşi a scris prin operele sale, o pagină importantă în istoria nemuritoare a Artei.
Este greu de urmărit întreaga influență pe care Constin Brâncuşi, prin operele sale, a lăsat-o asupra tuturor artiştilor din secolul al XX-lea. Influența marelui sculptor român este cea mai extinsă în tradiția sculpturii franceze. Sculptori precum: Jean Arp, Etienne Hajdu, Emil Gilioli, Maurice Lipsi, Antoine Poncet, reprezentând doar câteva exemple în acest caz.
De asemenea, există o strânsă legătură între opera lui Jean Arp şi opera lui Constantin Brâncuşi. Asemănările evidente în ceea ce priveşte conştiința formei pure, căutarea unui echilibru între seninătatea şi bucuria vieții. Etienne Hajdu considera că marele merit a lui Jean Arp îl reprezintă faptul că acesta a fost primul care a îndrăznit să-şi înfigă degetul în coaja oului lui Brâncuşi pentru a disloca volumul său perfect.
În opera lui Etienne Hajdu, care şi-a recunoscut înrudirea ideilor Brâncuşiene, găsim preferința pentru liniile curbe, pentru planurile ondulate, pentru ritmurile lente. Tot aici se găseşte aspirația către puritatea formei.
Operele lui Constantin Brâncuşi au continuat să influențeze operele lui Emil Gillioli, acesta luând de la Brâncuşi respectul pentru materie, preferința pentru volumul închis şi rigoarea geometriei şi mai ales folosirea funcției active a luminii prin polizarea bronzului până la atingerea unei străluciri fără margini. Influența lui Brâncuşi este semnalată şi în opera lui Henri Georges Adam, prin celebra sa sculptură Semnalul, de la Le Havre, unde geometria pură a formelor pline şi liniile de forță ale compoziției evocatoare de simboluri ating o adevărată măiestrie.Totuş, în opera lui H.G.Adam există şi un sentiment tragic al existenței care-l depărtează de seninătatea şi setea de absolut a lui Brâncuşi.
George Apostu, unul dintre urmaşii lui Brâncuşi în sculptura românească, împrumută de la Brâncuşi, repetiția şi asamblajul formelor de spirit Brâncuşiene în compozițiile sale.
Nu trebuie uitat faptul că influența lui Brâncuşi pătrunde în limbajul plastic, la Gheorghe Iliescu-Călineşti (n. 1932), la Alexandru Gheorghiță (n. 1931), la Horia Flamandu (n. 1941).
Etienne Hajdu semnalează faptul că “Sculptura modernă este o sculptură moleculară al cărei principiu e reîntoarcerea la formele primordiale. Astfel la Brâncuşi aflăm reîntoarcerea la forma oului…Oul lui Brâncuşi înseamnă într-adevar naşterea primei unități celulare a sculpturii moderne, Unul indivizibil, forma perfectă, forța virtuală, indomptabilă şi explozivă, un subtil conțținut emoțional şi o imensă făgăduință. În ou există germenul fecund. Ştiu că puritatea nu poate fi un țel, întreaga ei natură indivizibilă opreşte dezvoltarea, dar coaja trebuie să se spargă, căci viața se naşte din diviziune, din multiplicare. Avem nevoie de absolut, dar şi de mişcare, de viață” ,ceea ce demonstrează faptul că prin
Operele lui Constantin Brâncuşi, viziunea lumii a mai facut un pas spre perfecțiune.
Prin sculpturile lui Constantin Brâncuşi, vom regăsi timpul eternității, existența sufletului în Inimia unei lumi nemărginite. Operele sale reprezintă izvorul
frumuseții, a sensibilității şi a dragostei pentru popor, un drum pe care omul păşeşte în căutarea împlinirii. Prin Constantin Brâncuşi, un întreg popor a găsit puterea de a cunoaşte, de a înțelege tăcerea acestor sculpturi. Unul dintre cel mai mare merit pe care Brâncuşi l-a avut a fost acela de a înțelege că singuul limbaj comun dintre om şi întregul Univers este prezent în Arta Divină!
Problema influenței lui Constantin Brâncuşi în spațiul European poate fi privită şi din alt punct de vedere. Operele brâncuşiene au lăsat urme adânci în viziunea multor sculptori. Aceştia au căpătat o altă perspectivă, deoarece Constantin Brâncuşi reprezintă un simbol, o figură remarcabilă în Istoria Artei Universale.
În operele sale, găsim timpul absolut, timpul prin care sufletul atinge sfera eternității. Acest lucru este remarcat de către filosoful Constantin Noica, care comsidera Masa Tăcerii, ca fiind “o Masă a tăcerii, dar şi una a vorbirii; atât una a Morții, cât şi a Vieții”.
Operele lui Brâncuşi transmit un sublim înțeles, potrivit căruia Viața este un ritual de şlefuire a sufletului. Aceastǎ cǎlǎtorie, drumul spre nemurire, este doar o zvâcnire, o micǎ explozie, pe care timpul o strǎbate fǎrǎ ca sufletul sǎ-şi dea cu advevǎrat seama. Ceea ce trǎim e doar umbra unei clipe care şi-a luat zborul încǎ din prima clipǎ a vieții noastre. Timpul ne strapunge viața, iar noi, cei nemuritori, cei prin care eternitatea îşi aratǎ înfǎțişarea, suntem aceia care pǎtrundem în adâncul vieții în cǎutarea fericirii. Pe rugul timpului, secundele sunt jertfite în numele eternitǎții. Omul îşi jertfeşte viața în numele acestui zeu al timpului, iar sufletul primeşte în schimb, Întreaga împlinire.
Arta Brâncuşiană este o poartă spre metafizică, reprezentând dăruirea unui neam în căutarea libertății. Numai prin jertfǎ, adevǎrata fericire se revarsǎ în sufletul omului. Succesul vieții este acel zâmbet nǎscut din inima omului, este mulțumirea nemǎrginitǎ adusǎ acestui Univers, deoarece în viațǎ omul a primit un suflet pe care l-a şlefuit dupǎ bunul plac. L-a îmbrǎcat cu haina fericirii, l-a hrǎnit cu iubire, dar şi cu forțǎ în vremurile grele. Viața este suma tuturor sunetelor pe care animalele din noi încearcǎ sǎ-l reproducǎ… De fiecare datǎ, sunetul e un ecou al propriului nostrum suflet, o copie infidelǎ a sunetului supreme pe care încercǎm sǎ-l eliberǎm din propria noastrǎ inimǎ.
Operele sale reprezintă fructele unei noi deveniri, mărturiile unui progres pe care civilizația umană l-a făcut în domeniul Artei, în domeniul împlinirii. Putem admite nemurirea omului prin existența Artei, o reîntoarcere pe care strămoşii noştrii o realizează prin crearea unei frumuseți fără de sfârşit. În căutarea perfecțiunii, operele lui Constantin Brâncuşi ne învață faptul că în lipsa unei forme de manifestare a frumosului, a idealului măreț, progresul nu ar fi posibil.

Constantin Brâncuşi a lăsat o puternică influență asupra Europenilor, în ceea ce priveşte “zborul spre perfecțiune”, progresul fiind realizat prin intermediul Sculpturii. Prin Brâncuşi, Sculptura a reuşit un progres de care civilizația Europeană avea nevoie.
Privind mai atent lucrările lui Brâncuşi, vom observa faptul că ele sunt plasate în centrul celor patru puncte cardinale ale Universului: Logica, Înțelepciunea, Cunoaşterea şi Necunoscutul. Ascultând limbajul tăcut al acestor opere, descoperim faptul că arta înseamnă libertate, un concept prin care arta reprezintă cunoaştere şi transformare.
Astfel, în sculpturile Brâncuşiene, regăsim urmele cunoaşterii şi ale transformării. Cu ajutorul unei pasiuni, a unui Impuls Creator, Constantin Brâncuşi,
a redat cunoştintele lumii înconjurătoare, şi în special zestrea poporului român, transformând istoria unui întreg neam într-o nouă perspectivă pentru generațiile viitoare, De aceea, influența operelor lui Constantin Brâncuşi în spațiul european este prezentă şi astăzi în memoria noastră.
În final, remarc faptul că prin operele sale, sculptorul român a reuşit să atingă desăvârşirea, dovada fiind prezența unei influențe puternice a operelor sale în zilele noastre.
Din păcate, nu mai pot continua. Voi termina aici, rămânând neclintit în fața unei mărturii divine. O coloană masivă care sfâşie până şi cei mai îndepărtați nori mă fascinează! Îi aud bătăile ritmice, neputând înțelege cum acest sculptor a putut naşte opere vii, cioplind în piatră şi bronz. Se întunecă şi voi pleca din sanctuarul veşnciului Constantin Brâncuşi. Sunt în inima Gorjului, în fața unor monumente
prin care neamul românesc a câştigat respectul întregii lumi. Probabil că printre aceste cuvinte pe care le-am aşezat aici, s-au strecurat şi cuvintele născute din adâncul acestor opere care trăiesc în perfecțiunea unui vis: Visul marelui Constantin Brâncuşi de a aduce un omagiu poporului român!