Alexandra

Alexandra... poate mai mult de o viziune.. (Dj)

O, cât mi-aş dori să fiți lângă mine în aceste momente. Dacă ați putea să mă vedeți ați rămâne uimiți. Pentru prima dată scriu cu zâmbetul pe buze. Şi scriu despre o ființă care mi-a adus bucurie. Am început să o iubesc, să țin la ea, încă din prima clipă când am privit-o în ochii. Dacă până acum, am iubit la fel de mult, niciodată nu am scris despre inspirația mea, despre fecioara care vine şi îmi devine pentru câteva clipe muză, cu bucurie. Întotdeauna am scris cu sufletul tremurând. Ochii înlăcrimați, iar inima îmi bătea ciudat… Dar în aceste momente, când mi-o imaginez aici, lângă mine, parcă e ceva diferit. Pentru că am văzut-o doar de 3 ori în două zile, şi probabil, va mai trece un an până o voi reîntâlni. Suntem cam departe unul de celălalt, şi sincer, nici nu ştiu dacă ea mă place. Dar mi-a transmis prin şoaptele ei, acele sentimente de neuitat..
Chiar dacă pare o nebunie, o iubesc în tăcere. Ea este persoana la care apelez în momentele dificile. Şi paradoxal, se îmbracă asemenea îngerilor. Hainele sale albe îți luminează viața. Nu am nici măcar o poză cu ea, deşi am rugat-o, era prea târziu. Trebuia să plece. Astfel, îmi rămâne în amintire acele clipe când eram lângă ea. Şi ce minunate au fost, cât de bine m-am simțit în preajma ei. Şi totuşi, acum realizez, că ea m-a ajutat în acele zile. Parcă venise special pentru mine. Poate dacă ea nu ar fi fost, nu aş fi reuşit niciodată să aflu ce e bucuria…
Of, Alexandra, îmi doresc să te reîntâlnesc într-o bună zi. Şi în acelaşi timp, nu aş dori să citeşti vreodată aceste rânduri care îți sunt dedicate numai ție. Dacă vreodată o să ai nevoie de ajutor, lasă ca aceste gânduri să-ți pătrundă în suflet. Poate că mă vei uita, dar dacă viața ne va dărui din nou câteva clipe împreună, nu te împotrivi. Dacă vreodată,
soarele va străluci, atunci să îi admirăm adevărata frumusețe.
Of, draga mea, îți mulțumesc pentru că ai existat în acele zile. Prezența ta m-a înviorat. Aş povesti acum şi alte lucruri, dar trebuie să închei. Din păcate, ceea ce scriu mai este citit şi de altcineva. Cei care nu au cunoscut această poveste, nu au dreptul de a ajunge în centrul ei. Desigur, doar noi ştim. Doar noi putem înțelege. Despre tine, pot spune că eşti la fel de frumoasă ca răsăritul... Dar adu-ți aminte şi de mine ,din când în când. Viața nu este sălbăticia timpului sau a spațiului, de aceea, sunt optimist şi cred că ne vom reîntâlni intr-o anume zi..
Fieacare are propriul său drum, şi de aceea poate ar trebui să mergem pe drumul nostru. Ştiu că inima ta aparține unei alte persoane, dar şi a mea este dăruită unei ființe de pe acest pământ. Dar, sunt atât de bucuros de faptul că am primit câteva zâmbete din partea ta. Şi prin frumusețea ta nemărginită, am reuşit să visez. Am scris o poezie despre tine! Am dorit să ți-o dăruiesc, dar poate că a fost mai bine aşa. Într-un fel, aş dori vreodată să ştii că te iubesc. Ştiu că dacă ai afla, te-ai îndepărta şi mai mult. Asta aşa e… între noi, e cel mult o iubire imposibilă. Dar ochii tăi minunați, îmi vor fi mereu, o amintire de neuitat..
Îți transmit în fiecare seară toate gândurile bune. Îți doresc multă sănătate şi noroc. Îți doresc să fi iubită şi să iubeşti cu adevărat. Din iubire, te poți hrăni o eternitate. Te consider o prietenă, şi ştiu că în acest viitor, vei reapărea în viața mea. Poate pentru o perioadă la fel de scurtă, dar în acest fel, te voi prețui mai mult. În preajma ta, oricum nu aş putea spune prea multe. Nu ştiu de ce, dar aşa se întâmplă..