Adikady
Admin
Mesaje : 182
Data de înscriere : 17/07/2010
 | Subiect: Ochiul de luminǎ…  Lun Aug 09, 2010 1:01 pm | |
| Ochiul de luminǎ…În fiecare om sunt doi oameni; unul e treaz în întuneric, celălalt doarme în lumină Poate cǎ nu mǎ aşteptam ca întunericul sǎ mǎ conducǎ cǎtre lumina pe care o cǎutam de atat vreme.Într-o zi,am orbit,iar în jurul meu,se instalase o nouǎ lume,o lume întunecatǎ,lipsitǎ de prezența culorilor,de razele astrului divin.Dar,nu se putea face nimic,trebuia sǎ merg mai departe.Bineînțeles,multe plǎceri au murit,fiindcǎ fǎrǎ puterea de a vedea lumea înconjurǎtoare,fǎrǎ sǎ mǎ bucur de culorile din jurul meu,totul parea absurd.Totul dispǎruse.Ființele dragi,persoanele la care țineam atât de mult,au dispǎrut.Doar amintirile pe care viața le însemnase în gândurile mele,mai trǎiau.dar,cu trecerea timpului,mintea mea îmbǎtrâneau,iar în fiecare zi,amintirile mureau şi ştiam cǎ nu se vor mai întoarce vreodatǎ.Zilele au trecut,nu pot spune ce s-a întâmplat în aceastǎ perioadǎ,deoarece nu simțeam viața continuându-şi drumul.Parcǎ,acest val de întuneric mǎ împietrise,îmi oprise inima,însǎ fǎrǎ a o omorî.o durere groaznicǎ pusese stǎpânire pe viața mea.Nu mai mǎ puteam bucura de zâmbetul oamenilor,de frumusețile care trǎiau pe lângǎ mine.Îmi doream foarte mult sǎ recapǎt lumina vieții.Doream ca focul sǎ îşi dezvǎluie tainele în fața mea.Doream ca lumea sǎ mǎ primeascǎ cu luminǎ.Doream sǎ cuprind culoarea în profunzimea ei,sǎ pot vedea mǎcar chipul finței care trǎia pentru mine.Doream,sǎ vǎd,mǎcar pentru o clipǎ,zâmbetul finței pentru care inima-mi bǎtea nebuneşte.dar erau dorințe apuse,vederea mea fusese rǎpitǎ,iar în aceastǎ viațǎ nu îmi era dat sǎ reprimesc adevǎrata frumusețe a culorii..Ochiul meu adormise,într-un somn etern,din care nu avea cum sǎ se mai trezeascǎ.O patǎ neagrǎ îl cuprinse pentru totdeauna. | |
|
