Special

Bunǎ,te invit într-o nouǎ cǎlǎtorie în acest mesaj.O sǎ încerc sǎ descriu ceea ce existǎ în sufletul meu,în tine,dar voi încerca sǎ descopǎr şi ceea ce se aflǎ între noi doi.Acest mesaj nu este de literaturǎ,dar nici de iubire.Este un mesaj de explorare,de gǎsire a unor rǎspunsuri importante.Existǎ ceva mai presus decât iubirea:o forțǎ care mi-a rǎpit inima,despre care vei afla la finalul mesajului.
O sǎ vorbesc despre tine,pentru a afla ce anume m-a atras în labirintul inimii tale..Poate cǎ te grǎbeşti,poate cǎ ai treabǎ,dar acest mesaj este unul foarte important,aşa cǎ te rog sǎ îl citeşti cu atenție.Nu prea ştiu cu ce sǎ încep,cǎci sunt atât de multe despre care trebuie sǎ vorbesc.Mǎ tem de ideea distrugǎtoare cǎ te voi pierde,cǎ nu te voi mai putea vedea niciodatǎ.Te rog sǎ crezi tot ce voi scrie,cǎci este adevǎrul din sufletul meu neliniştit.Probabil cǎ frumusețea ochilor tǎi m-au atras,deoarece privesc câteva poze cu tine.Ceva este ciudat,în poze nu reuşesc sǎ cǎlǎtoresc şi sǎ scufund în limpezimea ochilor tǎi,pentru cǎ aparatul a surprins ceea ce eu nu am fost niciodatǎ sǎ observ:culoarea ochiilor tǎi.Ştiu cǎ în mintea mea se aflǎ imaginea ta,iar aceastǎ imagine pe care am construit-o cu puterea infinitǎ a iubirii îmi prezintǎ acei ochi incolori,
limpezi precum iubirea şi liniştiți precum adevǎrul.În aceşti ochii reuşesc sǎ cǎlǎtoresc,sǎ ating minunile teritoriului în care am fǎcut primul pas spre iubire.Acum îmi dau seama cǎ ochii tǎi sunt diferiți de cei ai pǎmântenilor,deoarece ei sunt colorați doar pentru cei care nu cred în existența iubirii.
Sunt precum o poartǎ,care se deschide doar celor care-şi doresc sǎ cǎlǎtoreascǎ în cǎutarea iubirii.Ochii tǎi sunt minunați,deoarece au puterea de a linişti suferința celor nefericiți...M-am îndrǎgostit şi de brațele tale atât de cǎlduroase,cǎci ele au fost singurele care mi-au înconjurat inima.Mâinile tale mi-au mângâiat trupul,deşi niciodatǎ nu ne-am atins,reuşind sǎ-mi vindece rǎnile.Îți mulțumesc pentru cǎ exişti,pentru cǎ m-ai învǎțat sǎ descopǎr şi sǎ trǎiesc în tǎrâmul iubirii..Vocea ta m-a cǎlǎuzit spre flacǎra magicǎ a vieții..Atât de caldǎ,atât de minunatǎ.
Eşti perfectǎ!Mi-ai spus cuvinte pe care niciodatǎ nu-mi doream sǎ le aud,dar le-ai spus doar pentru a-mi da puterea de a continua visul...Mi-ai spus cuvinte la care niciodatǎ nu m-am gândit,şi la care nu aveam nici-un rǎspuns.Mi-ai spus cǎ sunt talentat,cǎ ți-au plǎcut scrisorile mele de dragoste pe care ți le-am trimis.Sunǎ atât de frumos,dar nu este adevǎrat:Nu sunt un om,o ființǎ talentatǎ,sunt doar o oglindǎ în care sufletul tǎu se oglindeşte:Eu sunt imaginea trupului tǎu,a calitǎților tale.
Prin cuvintele pe care încerc sǎ le scriu îmi doresc foarte mult sǎ te descriu,sǎ prezint frumusețea ta interioarǎ şi exterioarǎ.Scrisul meu este de fapt o cǎlǎtorie spre locul unde se aflǎ flacǎra nestinsǎ a iubirii.Poți sǎ spui orice,cǎ nu suntem potriviți,cǎ tu iubeşti pe altcineva;deoarece nu te pot crede,cǎci flacǎra pe care eu o caut se aflǎ în tine.Ştiu cǎ tu ştii,dar nu ştiu de ce te fereşti,nu înțeleg ce ziduri se aflǎ între noi.
Zbor atunci când reuşesc sǎ te vǎd,când ajung sǎ aud sau sǎ citesc cuvintele tale.Tu eşti dovada existenței frumuseții eterne pe pǎmânt.Tu eşti perfecțiunea iubirii care este un medicament necesar pentru rǎnile din trupul meu..Poate cǎ sunt un suflet care nu voi reuşi sǎ-mi îndeplinsec cel mai prețios vis:Acela de a fi mereu lângǎ tine,dar niciodatǎ nu mǎ voi da bǎtut,voi continua sǎ privesc în ochii tǎi,voi continua drumul spre labirintul care duce spre inima ta.Dacǎ ar fi sǎ mǎ compar cu ceva de pe acest pǎmânt,sau din acest univers,atunci eu cred cǎ aş fi un copac,iar tu ai fi natura:Vântul care-mi mângâie crengile şi trunchiul,ploaie care-mi potoleşte setea de iubire,razele solare care-mi lumineazǎ drumul vieții,dar care în acelaşi timp dǎ naştere fructelor şi florilor:Iubireaea este rezultatul relației dintre copac şi naturǎ..Tu ai fi în acele momente curcubeul producǎtor de zâmbete..În acele momente aş uita de lacrimi,chiar dacǎ ele ar fi absorbite de propriile mele radǎcini.
Cred cǎ relația noastrǎ seamǎnǎ şi cu iubirea dintre o planetǎ si o stea.
Steaua este cea care dǎruieşte cǎldurǎ şi luminǎ planetei,asigurându-i viața.Chiar dacǎ steaua îşi continuǎ drumul în infinitul univers,planeta urmeazǎ acelaşi drum,fiind întotdeauna aproape de stea,cǎci între aceste douǎ corpuri astrale existǎ o legaturǎ puternicǎ:Iubire..Dar ia stai,mai citesc încǎ o datǎ ce am scris,nu cred cǎ este adevǎrat..Noi doi suntem diferiți,iar relația dintre noi este una foarte puternicǎ.Probabil cǎ ai sǎ te superi pe mine,ai sǎ mǎ cerți,dar simt cǎ trebuie sǎ scriu,sǎ continui sǎ spun ceea ce simt.Eu sunt un om îndrǎgostit.sunt umbra trupului tǎu pe pǎmânt,deoarece întotdeauna încerc sǎ fiu lângǎ tine.Îmi place sǎ fiu urma paşilor tǎi,dovada clarǎ a existenței iubirii pe pǎmânt..Of,parcǎ nici eu nu mai înțeleg absolut nimic.Sǎ vorbesc şi despre relația nostrǎ:În acest moment ea pare incertǎ,însǎ eu ştiu cǎ este una foarte puternicǎ.
Deoarece în trupul fiecǎruia existǎ aceaşi flacǎrǎ,acelaşi foc nestins al iubirii..Te invit sǎ încerci sǎ gǎseşti flacǎra din sufletul meu,sǎ încerci sǎ te încǎlzeşti la lumina ei...Poți sǎ o atingi,nu este periculoasǎ...Este identicǎ cu cea din sufletul tǎu,este fǎcutǎ din aceeaşi materie:iubire!