Fostei,actualei şi eternei muze…
Muza mea dragă…(Muse)
Păşeşte uşor, nu-mi tulbura clipele rare,
Când pentru tine versului dau viață!
Nu mă îmbrățişa azi prea puternic
Căci pentru tine, ruga poezie o-nalț!
Lasă-mi un minut de eternitate
Pentru a scrie astăzi pentru tine…
Lumina să nu fie stinsă prea devreme,
Mai dă un răgaz poeziei!
Astăzi, draga mea, vom visa mai puțin,
Nu vom mai zbura atât de departe
Căci poeziei astăzi te descriu!
Voi lua cuvintele de foc cu care
Alaltăieri sufletul ni-l încălzeam;
Şi-ți voi face un (auto) portret…
Zâmbetul tău, o metaforă vie va deveni,
Iar ochii tăi, mai presus de cuvinte
Se vor transforma şi vor deveni astre.
Țărmul sufletului tău se va afla
Dincolo de granița Universului!
Draga mea, nu-mi potoli ale inimii bătăi
Lasă-mă să scriu iubirea pe hârtie.
Nu fugi, rămâi lângă mine
Doar şti că m-aş rătăci fără tine,
Nu mă lăsa pradă singurătății!
Am nevoie mereu de dragostea ta;
Nu ştiu dacă azi ne vom mai putea juca
Căci versului îi e dat să crească departe de tine;
Nu-mi ucide visul pe care destinul mi l-a dat,
Rămâi mereu aproape şi du-te cât mai departe/
Să nu trânteşti uşa când vei pleca
Căci astfel mă voi trezi din visul poeziei,
Iar când voi realize că sunt departe de tine,
Voi umple singurătatea cu lacrimi amare